Duplex F51

Proprietăți generale:

Duplex F51 este un aliaj caracterizat printr-o microstructură feritic-austenitică, având în stare recoaptă aproximativ 40–50% ferită. Astfel, îmbină în mod eficient rezistența mecanică ridicată a oțelurilor feritice cu rezistența la coroziune specifică celor austenitice.
În plus, acest aliaj este recunoscut ca o soluție practică pentru aplicații unde fisurarea prin stres indusă de cloruri este o problemă. De asemenea, se evidențiază printr-o rezistență superioară la coroziunea punctiformă și la coroziunea în crăpături, în comparație cu oțelul inoxidabil 317L.

Mai mult, Duplex F51 oferă performanțe remarcabile în medii marine și în contact cu majoritatea concentrațiilor de acid sulfuric. Totodată, este rezistent și la fisurarea prin coroziune sub tensiune în medii cu sulfuri (gaze acide).

Rezistența la coroziune:

UNS S31803 este rezistent la coroziune intergranulară și oferă o performanță superioară în comparație cu oțelurile inoxidabile austenitice de tip 316. În special, rezistența sa la fisurarea cauzată de coroziune sub tensiune depășește cea a claselor 304 și 316. Prin urmare, este ideal pentru aplicații în medii corozive, unde durabilitatea și fiabilitatea sunt esențiale.

Proprietăți fizice:

• Temperatură de topire: 1420 – 1465 °C
• Densitate: 7.8 g/cm³
• Greutate specifică: 7.8
• Modul de elasticitate în tracțiune: 200 GPa

Proprietăți mecanice:

Sudare:

UNS S31803 (1.4462, F51) are o sudabilitate bună, comparabilă cu alte oțeluri inoxidabile. Un avantaj major este coeficientul redus de expansiune termică, care minimizează tensiunile reziduale după sudare.
Pentru rezultate optime:

• Se recomandă utilizarea electrozilor duplex similari cu oțelul de bază
• Este potrivit pentru procesele de sudare cu arc electric
• Sudarea oxiacetilenică trebuie evitată din cauza riscului de contaminare cu carbon
• Recoacerea post-sudare nu este obligatorie, dar poate îmbunătăți semnificativ rezistența la coroziune în aplicații solicitante

Tratament termic:

Deși Duplex F51 nu poate fi întărit prin tratamente termice convenționale, acesta poate fi recopt în soluție la temperaturi între 1020–1100 ºC, urmată de stingere rapidă în apă. Acest proces asigură o microstructură optimă și performanță crescută în medii corozive.