Titanul este un material cu densitate redusă, puternic, strălucitor și rezistent la coroziune, cu o culoare argintie. Are cel mai bun raport rezistență / greutate al oricărui metal și, în starea sa nealiată, este la fel de puternic ca unele grade de oțel. Are avantajul suplimentar de a fi cu 45% mai ușor decât aliajele pe bază de oțel și nichel, păstrând în același timp o ductilitate bună.
Unul dintre gradele cele mai folosite este Gradul 2 dar foarte utilizat este si Gradul 5 (Ti6Al4V) fiind utilizat mai ales in Industria AEROSPATIALA si in MEDICINA. Este semnificativ mai puternic decât titanul pur comercial (clasele 1-4), având în același timp rigiditate și proprietăți termice excelente.
Titanul Grad 5 este un titan alfa-beta pur aliat cu aluminiu (6%) ca stabilizator alfa și vanadiu (4%) ca stabilizator beta. De asemenea, conține 0,4% fier (maxim) și 0,2% oxigen (maxim).
Titan gradul 5 este furnizat în condiții de recoacere conform AMS 4928R sau BS2TA11 pentru ușurința prelucrării. Acest lucru poate fi întărit cu un tratament termic relativ simplu pentru a oferi proprietăți mecanice foarte bune, asigurându-se astfel gradului 5 o combinație excelentă de rezistență, rezistență la coroziune și sudabilitate, ceea ce îl face ideal pentru aplicații în Industria Aerospațială , Navala dar si in Medicina. Are o rezistență excelentă la oboseală și propagarea fisurilor. La fel ca majoritatea aliajelor de titan, gradul 5 are o rezistență remarcabilă la coroziune la acizii oxidanți și oferă o rezistență bună la majoritatea acizilor organici la concentrații și temperaturi mai mici. Aplicatii uzuale ale Titan grad 5 ar fi : unele componente ale avioanelor, butucii rotorului elicopterului, elemente de fixare , supape si pompe iar in medicina este folosit in implanturi osoase si implanturi dentare.
• REZISTENȚĂ FOARTE MARE(CEL MAI MARE RAPORT REZISTENTA/GREUTATE)
• REZISTENȚĂ BUNĂ LA COROZIUNE
• REZISTENȚĂ MARE LA TEMPERATURI CRIOGENICE
• REZISTENȚĂ LA TEMPERATURI FOARTE MARI
• BUNĂ SUDABILITATE
IN MEDICINA:
Titanul este considerat cel mai biocompatibil metal – nu este nociv sau toxic pentru țesuturile vii – datorită rezistenței sale la coroziunea din fluidele corporale. Această capacitate de a rezista mediului dur al corpului este rezultatul filmului de oxid protector care se formează în mod natural în prezența oxigenului.
Capacitatea sa de a se lega fizic de os oferă de asemenea titanului un avantaj față de alte materiale care necesită utilizarea unui adeziv pentru a rămâne atașat. Implanturile de titan durează mai mult și sunt necesare forțe mult mai mari pentru a rupe legăturile care le unesc cu corpul în comparație cu alternativele lor.
Aliajele de titan utilizate în mod obișnuit în implanturile portante sunt semnificativ mai puțin rigide – și mai apropiate ca performanță de osul uman – decât aliajele pe bază de oțel inoxidabil sau de cobalt.
IN INDUSTRIA AEROSPATIALA:
Titanul cântărește aproximativ jumătate din oțel, dar este cu 30% mai puternic, ceea ce îl face ideal pentru industria aerospațială în care contează fiecare gram.
La sfârșitul anilor 1940, guvernul SUA a ajutat la creșterea producției de titan, deoarece își vedea potențialul pentru „avioane, rachete, nave spațiale și alte scopuri militare”.
Titanul a devenit din ce în ce mai mult folosit de catre proiectanții de aeronave care se străduiesc să dezvolte avioane mai rapide, mai ușoare și mai eficiente.
Aproximativ 39% din F22 Raptor avion al Forțelor Aeriene ale SUA, unul dintre cele mai avansate avioane de luptă din lume, este fabricat din titan.
Aviația civilă s-a orientat în aceeași direcție cu noul Boeing 787 Dreamliner fabricat din 15% titan, semnificativ mai mult decât modelele anterioare.
Două zone cheie în care titanul este utilizat în avioanele de zbor se află în trenul de aterizare și motoarele cu reacție. Trenul de aterizare trebuie să reziste cantităților masive de forță exercitate asupra acestuia de fiecare dată când un avion lovește o pistă.
Rezistența titanului înseamnă că poate absorbi cantitățile uriașe de energie expulzate atunci când un avion aterizează fără a slăbi vreodată.
Rezistența la căldură a titanului înseamnă că poate fi utilizat în motoarele cu reacție moderne, unde temperaturile pot ajunge la 800 ℃. Oțelul începe să se înmoaie la aproximativ 400 ℃, dar titanul poate rezista căldurii intense a unui motor cu reacție fără a-și pierde puterea.
Australia este unul dintre producătorii mondiali de titan, producând peste 1,5 milioane de tone/an. Africa de Sud și China sunt următorii doi producători de titan, producând 1,16 și, respectiv, 1 milion de tone.
Fiind printre primele zece elemente cele mai abundente din scoarța Pământului, resursele de titan nu sunt în prezent amenințate – vești bune pentru mulți oameni de știință și inovatori care caută în permanență noi modalități de a ne îmbunătăți viața cu ajutorul titanului.
